savadisla-logo-orizontal
Hășdate
Hăşdate este unul dintre satele comunei Săvădisla, situat în bazinul hidrografic al Arieșului, alături de Liteni și Lita. Așezarea, situată la 596 de metri deasupra nivelului mării, la poalele Muntelui Mare, și-a primit numele de la pârâul care o traversează și care izvorăște nu departe de localitate. Potrivit lingviștilor, numele pârâului în limba maghiară, ”Hesdát”, pe vremuri ”Hasadát”, este legat de faptul că acesta curge prin Cheile Turzii. Numele apei este un derivat al verbului ”hasad” (a crăpa) și face referire la faptul că defileul stâncos se află la aproximativ 25 km de sat. Denumirea în română a pârâului provine din actuala denumire maghiară.

Potrivit tradiției orale, satul a fost fondat de familii care au fugit din Vlaha. Însă, potrivit autorilor monografiei satului, localitatea este mult mai veche, locuitorii săi mutându-se aici ca urmare a suprapopulării Văii Arieșului. În Evul Mediu, satul aparținea domeniului Cetății Liteni, iar locuitorii săi se ocupau cu agricultura și cu transportul de bunuri de pe domeniile cetății. În anul 1456 este menționat pentru prima dată în documente ca ”Hosdath”, apoi în 1648 ca ”Hesdat”. În limba română este consemnat, în anul 1857, ca Heșdatiea, iar din 1909 ca Hășdate. Comuna a aparținut când de comitatul Cluj (Kolozs), când de Turda (Torda), când de Turda-Arieș (Torda-Aranyos).
Recensământul episcopului greco-catolic Ioan Inocenție Micu-Klein, din anul 1733, menționează că în sat trăiau 30 de familii greco-catolice care aveau o biserică și un preot. Potrivit recensământului din 1784-1787, satul avea 126 de familii, 734 de persoane care locuiau în 97 de case. La recensământul din 1850 au fost trecute în evidențe deja 134 de case și 828 de locuitori, dintre care 814 români, un maghiar și șapte romi. Dintre locuitori, 821 erau greco-catolici și șapte romano-catolici. În anul 1948, când religia greco-catolică a fost interzisă, populația satului s-a convertit la ortodoxie.
Potrivit tradiției orale, prima biserică din sat a fost construită din lemn, dar aceasta nu mai există. Actuala biserică de piatră a fost construită în anul 1805 și poartă hramul Sfinților Mihail și Gavriil. Satul are, de asemenea, o comunitate penticostală cu o casă de rugăciune.
La început, așezarea a avut o școală confesională care, în 1924, a devenit școală publică.
La sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, în sat a fost format un pluton românesc care, în data de 5 septembrie 1944, a confruntat trupele maghiare care treceau pe lângă sat. Bătălia, care a durat trei ore, s-a încheiat cu retragerea celor din Hăşdate, patru localnici și-au pierdut viața, iar trei au fost răniți.
La recensământul din 1977 Hăşdate avea 911 locuitori români, în 1992 avea 653 de români, în 2002 avea 578 de locuitori (574 români, 3 maghiari), în 2011 avea 479 de locuitori (454 români, 7 maghiari), iar în 2021 avea 422 de locuitori (365 români, 13 maghiari). În anul 2021, 338 dintre locuitori s-au declarat ortodocși, 19 penticostali și 6 romano-catolici.
Satul are o grădiniță și o școală generală cu predare în limba română și sunt în curs de amenajare rețelele de apă potabilă și canalizare. Aproximativ jumătate din străzi sunt asfaltate.

Locuitorii Localității
0
Prima Atestare Documentară
0
Contact