Liteni este cea mai sudică și cea mai înaltă așezare a comunei Săvădisla. Face parte dintre satele comunei aflate în bazinul hidrografic al Arieșului, împreună cu Hăşdate și Lita. Istoria sa este strâns legată de istoria Cetății Liteni, un centru de putere medieval aflat în apropiere.
Prima atestare scrisă a cetății datează din anul 1324, dar, în timpul săpăturilor arheologice realizate în cetate, au fost găsite și monede din perioada Arpadiană (secolele XI-XIII.) Rezultă astfel că cetatea a fost construită mult mai devreme. După dispariția Dinastiei Arpadiene, cetatea a devenit proprietatea lui Ladislau Kán (László Kán), care a încercat să acapareze puterea în Transilvania, însă a redevenit proprietatea regatului în urma intervenției oștilor lui Carol Robert de Anjou (Róbert Károly). Cetatea se afla sub autoritatea voievodului transilvănean, iar castelanii săi îndeplineau de obicei și atribuțiile de jupâni din comitatele Turda (Torda) sau Kolozs (Cluj).
În anul 1441, cetatea a fost donată de regele Vladislav I Iagello (Jagello Ulászló) lui Herepei Márk, iar înainte de anul 1524 a devenit proprietatea familiei nobile Balassa. La fel ca și în alte cetăți, familia nobiliară a bătut bani falși în Cetatea Liteni. După Bătălia de la Mohács (1526), și destrămarea regatului ungar în trei părți familia Balassa a trecut de partea lui Ferdinand de Habsburg și a devenit dușmanul principilor transilvăneni. În anul 1562, armata lui Stefan Batory (Báthory István) a capturat castelul, după ce apărătorii săi au predat cetatea în schimbul unei retrageri libere. Potrivit documentelor, gardienii au ascuns în cetate praf de pușcă, care a explodat în momentul în care armata transilvăneană a intrat provocând mari pagube.
Cetatea dobândită de principe a fost restaurată în scurt timp și a devenit proprietatea lui Géczi János, guvernator al Transilvaniei în perioada în care principele Sigismund Báthory (Báthori Zsigmond) era încă minor. Cu toate acestea, din punct de vedere militar cetatea a devenit lipsită de importanță, iar mai târziu a fost probabil aruncată în aer de către armata habsburgică.
Primele mențiuni despre satul Liteni sunt, de fapt, mențiuni despre cetate. În anul 1324, apare în documente sub numele de Castrum Leta, iar în 1405 Castrum Letawar. Biserica parohială a comunei este menționată pentru prima dată în anul 1334, iar în anul 1450 parohia Sfintei Cruci (Ecclesia S. Crucis de Letha) este menționată în documentele papale. În anul 1648, a fost menționat pentru prima dată satul cu denumirea de Magyar Léta. Numele în maghiară, cu o ortografie diferită, există și în prezent.
În limba română, satul este menționat în documente în secolul al XIX-lea ca Leta sau Lita Ungurească, apoi, în secolul al XX-lea, ca Litenii de Sus, iar din 1960 ca Liteni.
În secolul al XVIII-lea aparținea comitatului Cluj (Kolozs), în secolul al XIX-lea de Turda (Torda) și mai târziu de comitatul Turda-Arieș (Torda-Aranyos).
Din punct de vedere etnografic, Liteni împreună cu Vlaha și Săvădisla se situează la periferia Țării Călatei, aproape de Valea Arieșului.
În anul 1977 Liteni avea 602 locuitori (596 maghiari, 6 români), în 1992 avea 522 (509 maghiari, 13 români), în 2002 avea 454 (438 maghiari, 16 români), în 2011 avea 410 (384 maghiari, 21 români), iar în 2021 erau 358 (298 maghiari, 42 români). În anul 2021, 258 dintre locuitorii satului s-au declarat reformați sau unitarieni, 39 ortodocși, 30 Martori ai lui Iehova și 4 romano-catolici.
Biserica reformată din sat a fost construită în anul 1851 și renovată în 2019.
Satul Liteni are o grădiniță și o școală primară în limba maghiară. Se lucrează la realizarea rețelei de apă potabilă și canalizare, iar străzile localității sunt asfaltate în proporție de aproximativ 80%.
Locuitorii Localității
0
Prima Atestare Documentară
0
- UAT Săvădisla
- 450
Contact
- Str. Principală, Nr. 35, Comuna Săvădisla, 407505, Județul Cluj
- +40 264 374 275
- +40 264 374 275
- primsav@yahoo.com
Despre noi
Utile