Vlaha este al doilea sat ca populație al comunei Săvădisla. În urma săpăturilor arheologice efectuate înainte de construirea autostrăzii A3, s-a descoperit că zona a fost locuită în epoca bronzului târziu (în perioada 1000-1200 î.Hr.), iar începând cu secolul al VI-lea, în perioada popoarelor migratoare, zona a fost locuită și de gepizi. Aici a fost descoperit unul dintre cele mai mari cimitire gepide din Transilvania.
Prima atestare scrisă a satului datează din anul 1263, când în documentele papale este menționat ca Fenes, iar din anul 1332 ca Olafenes, Olaufenes sau Valahfenes. Numele satului era deosebit de celelalte așezări aflate de-a lungul pârâului Feneș, Szászfenes (Florești) și Kisfenes (Finișel), prin denumirea vernaculară oláh (valah, român). De la mijlocul secolului al XIX-lea, numele așezării a fost schimbat în Ófenes, iar din 1889 în Magyarfenes. În documente, numele românesc al satului apare din anul 1733 în mai multe forme: Vlaha, Blaha, Blahu, iar la începutul secolului al XX-lea apare și ca Feneșul Unguresc.
Numele în maghiară, Magyarfenes, provine de la pârâul Feneș care curge prin sat. Potrivit lingviștilor, cuvântul “fenes” (în maghiară), derivă de la verbul fen (ascuți), care înseamnă apă în care există pietre care pot fi utilizate la ascuțire.
Din punct de vedere etnografic, Vlaha, împreună cu Liteni și cu Săvădisla, reprezintă periferia Țării Călatei, la granița cu regiunea Arieșului.
Vlaha apare în registrele papale de zeciuială în perioada Arpadiană, iar clădirea bisericii romano-catolice exista deja în anul 1285. Picturile murale fragmentare ale bisericii, din secolul al XIV-lea, sunt atribuite de specialiști lui Nicolae din Cluj, tatăl sculptorilor Martin și Gheorghe din Cluj, care au realizat statuia Sfântul Gheorghe ucigând balaurul.
În secolele XIII-XIV satul a aparținut Episcopiei Romano-Catolice din Transilvania, (Arhiepiscopia Călatei), iar în recensămintele din secolele XVIII-XIX este înregistrat în Comitatul Cluj. Până în anul 1940, a format comună cu Luna de Sus și Stolna, cu reședința de comună la Luna de Sus, dar Al doilea tratat de la Viena a trasat granița de stat între Luna de Sus și Vlaha, pe pârâul Stolna, între Transilvania de Nord și Transilvania de Sud, între Ungaria și România. Vlaha a rămas în Transilvania de Sud și astfel a fost anexată comunei Săvădisla.
În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, satul a ajuns în proprietatea familiei Kamuthy. În secolele XVII – XVIII, moșia și conacul au fost moștenite succesiv de familiile Mikola, Csáky și Haller, până în momentul în care au ajuns în proprietatea baronilor Jósika de Branyicska. Jósika Miklós (1794-1865), creatorul romanului romantic maghiar, a crescut în castelul din Vlaha, construit în secolele XVII – XVIII. În anul 1936, baronii Jósika au vândut castelul localnicilor, iar complexul de clădiri a fost demolat și folosit ca material de construcție.
Biserica reformată din Vlaha a fost construită în perioada 1820-1821.
În anul 1930, Vlaha avea 1 348 de locuitori (1 343 maghiari, 5 români), în 1977 avea 1254 (1 237 maghiari, 17 români), în 1992 avea 913 (909 maghiari, 4 români), în 2011 avea 971 (898 maghiari, 50 români) și în 2021 avea 987 (856 maghiari, 113 români). La recensământul din anul 2021, 703 persoane s-au declarat reformați sau unitarieni, 116 romano-catolici, 84 ortodocși, 11 greco-catolici, 4 baptiști, 4 penticostali și 8 martori ai lui Iehova.
Prima asociație corală de la Vlaha, s-a format în anul 1876, iar mai târziu și o trupă de teatru de amatori. Ambele sunt active și în prezent. Echipa de fotbal din Vlaha, înființată în anul 1947, joacă, din anul 2006, în campionatul județean Cluj sub numele de A.F.C. PROGRESUL Vlaha. Începând din anul 1998, se desfășoară și la Vlaha Festivalul Internațional de Folclor “Sfântul Ștefan”. În fiecare an, grupuri de dansuri populare din toată Europa defilează pe străzile satului și susțin spectacole pe scena în aer liber din fața Căminului Cultural. La marginea localității, sculptorul Ernő Bartha a creat un parc de sculpturi din fân de dimensiuni monumentale, unde, de mai multe ori pe an, găzduiește evenimente culturale. În sat există un singur cuib de berze, iar activitatea din cuib poate fi urmărită live pe site-ul clujbird.ro.
La Vlaha funcționează o grădiniță și o școală primară în limba maghiară. Vechiul cămin cultural era prea mic și astfel a fost construit unul nou. Satul este conectat la rețeaua națională de gaze naturale, este acoperită de rețeaua de apă potabilă și canalizare în proporție de 90 %, iar drumurile sunt asfaltate în proporție de 80 %.
Vlaha este locul de naștere al pictorului Balázs Péter (1919-2003).
Locuitorii Localității
0
Prima Atestare Documentară
0
- UAT Săvădisla
- 634
Contact
- Str. Principală, Nr. 35, Comuna Săvădisla, 407505, Județul Cluj
- +40 264 374 275
- +40 264 374 275
- primsav@yahoo.com
Despre noi
Utile